Comisioane mai mari şi condiţii mai exigente pentru creditul de consum

Cererea pentru creditele de consum a cunoscut o uşoară revigorare la majoritatea băncilor din sistemul românesc, în urma unor oferte promoţionale la creditele noi. Instituţiile bancare nu renunţă însă aşa de uşor la politica de austeritate, pentru că reluarea completă a creditării va fi posibilă doar atunci când economia îşi va reveni din recesiune.

Creditul de consum de valoare mică a devenit cel mai solicitat şi cel mai uşor de obţinut. Pe de altă parte, costurile totale la creditele de consum au crescut din cauza unor comisioane mai mari ce au atins nivelul maxim din ultimele 12 luni (30% din costul creditului, faţă de mai puţin de 20% în luna martie a anului în curs). Mai mult, pentru a putea contracta un credit, potenţialii clienţi trebuie să corespundă unor condiţii mai dure. Printre aceste condiţii se numără impunerea unui venit minim şi a unui grad mai mic de îndatorare.

„Băncile semnalează reducerea gradului maxim de îndatorare pentru creditele noi, iar standardele de creditare pentru creditul de consum au fost înăsprite din nou, deşi anticipările anterioare ale băncilor indicau atenuarea tendinţei”, explică Bogdan Chiriacesu, referent de specialitate în cadrul Direcţiei Stabilitate Financiară a BNR.

Băncile îşi iau astfel măsuri de precauţie pentru a preîntâmpina creditele neperformante, întrucât se tem de evoluţia situaţiei financiare a populaţiei. În acest sens sunt luate în considerare riscurile asociate colateralului, îndeosebi garanţiile imobiliare, riscurile implicate de situaţia financiară şi bonitatea clienţilor.

În ceea ce priveşte creditele ipotecare, se poate vorbi de o uşoară relaxare pe acest segment, ca urmare a creşterii concurenţei de pe piaţă. Băncile se aşteaptă la o atitudine mai proactivă din partea populaţiei în perioada următoare ce va duce la reluarea cererii de credite ipotecare, în scădere pe parcursul primului trimestru. Evoluţia politicii de creditare depinde şi de corecţia preţurilor pe piaţa imobiliară.

Creditarea, în impas, în ciuda dobânzilor mai mici

Creditarea nu se abate de la curba descendentă pe care s-a înscris, anunţă directorul executiv BCR, Dominic Bruynseels. Cel mai afectat este segmentul de retail, unde perspectivele sunt slabe pentru tot anul 2010. „Cererea de credite nu a crescut în prima parte a acestui an. Singurul sector pozitiv a fost creditarea ipotecară, mai ales în jurul programului Prima Casă, unde am fost lideri de piaţă”, a declarat managerul celei mai mai bănci din sistemul românesc.

Creditele de consum nu şi-au revenit nici în ciuda scăderii dobânzilor, care deja sunt la un nivel foarte mic şi nu pot fi mai mult reduse: „La 6% pe an (dobânda-cheie a BNR la împrumuturile în lei), rata dobânzii este foarte mică şi nu se mai poate face prea mult. Concurenţa va duce la noi reduceri ale dobânzilor de pe piaţă, dar acum nu mai este la fel de dură precum anii trecuţi. Nu mai există nici cerere pentru credite, oamenii se tem de şomaj şi de scăderea veniturilor”.

BCR s-a folosit de multe pârghii pentru a aduce dobânzile la credite la un nivel de o singură cifră. Printre altele, au avut loc mai multe scăderi ale dobânzilor la depozite, cu scopul de a ieftini creditele. Doar volumul creditelor de consum fără garanţii a înregistrat uşoare creşteri faţă de anul trecut, însă nu este suficient pentru a reechilibra balanţa. Totuşi, BCR şi-a fixat ca obiectiv pentru 2010 majorarea creditelor cu până la 10%, bazându-se pe cererea dinspre companii.

„Tangoul se dansează în doi. Este nevoie de clienţi pentru ca băncile să dea credite. Noi dăm credite dacă există proiecte bune şi viabile, dar pentru asta este nevoie ca firmele să investească”. În acelaşi timp, semnala directorul executiv BCR, „pe corporate, depinde mult de segmentul de piaţă. Construcţiile şi real estate-ul au fost lovite din plin de criză, dar chiar şi aici găseşti companii puternice. Întrebarea într-o recesiune este cât de bun este managementul şi ce decizii a luat în criză”.

În ceea ce priveşte profitul, acesta nu îşi va reveni mai devreme de 2011-2012, apreciază Dominic Bruynseels. Banca se luptă în continuare şi cu creditele neperformante, iar numărul împrumuturilor incluse în programe de restructurare sau recuperare a ajuns la câteva mii, dintr-un portofoliu de aproape un milion de credite. Aceste programe sunt gestionate printr-o subsidiară creată de BCR şi specializată în urmărirea şi restructurarea creditelor cu probleme.

Preşedintele Bancpost prevede o continuare a neperformanţei creditelor în 2010

Numărul creditelor neperformante va continua să crească în 2010, apreciază preşedintele Bancpost, Mihai Bogza, într-un interviu pentru cotidianul „Bursa”. Deşi, în opinia sa, „momentul cel mai greu a fost lăsat în urmă”, pe fondul crizei financiare, neperformanţa creditelor acordate în anii precedenţi nu va fi stopată în 2010.

În perspectivă, asemenea situaţii vor surveni mai ales din cauza faptului că „în 2009 nu a fost finalizată reforma în sectorul public şi ca atare există posibilitatea ca un număr de credite acordate unor clienţi persoane fizice, eventual afectate de aceste măsuri de restructurare, să devină în continuare neperformante şi în 2010.”

Deprecierea monedei naţionale în raport cu euro ar putea afecta, de asemenea, capacitatea clienţilor de a-şi plăti ratele, iar din acest punct de vedere, băncile s-ar afla din nou într-o situaţie dificilă. Însă, „din punct de vedere macroeconomic, probabil că şi o apreciere foarte substanţială a leului ar fi foarte periculoasă”, a declarat preşedintele Bancpost.

În ceea ce priveşte situaţia creditelor neperformante la instituţia pe care o conduce, Mihai Bogza a semnalat că multe cazuri au fost rezolvate pe cale amiabilă, prin soluţii adaptate clientului: „Deşi am avut clienţi neperformanţi, am încercat să găsim formule amiabile de restructurare şi reeşalonare. Până la urmă, atunci când am văzut că în unele cazuri nu ajungem la nicio înţelegere, am pornit şi executări silite.”

Conform declaraţiilor sale, până în luna martie, Bancpost a iniţiat aproximativ 1.000 de executări, care se află în momentul de faţă în diverse stadii.